Mai jos găsești ce trebuie să știi înainte să încheii o poliță: cine trebuie să aibă PAD, ce acoperă și ce nu, cum se plătește despăgubirea, când începe acoperirea și ce diferă la asigurarea facultativă. Informațiile se bazează pe Legea 260/2008, pe documentul de informare al PAID (versiunea valabilă din 1 martie 2026), pe documentele de informare ale unor asigurători (NN, Grawe) și pe Codul civil. Condițiile exacte sunt întotdeauna cele din polița ta, iar unele reguli diferă de la un asigurător la altul. Dacă vrei direct oferta, completează calculatorul.
Cine trebuie să aibă PAD
PAD înseamnă polița de asigurare obligatorie a locuinței împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor. Obligația vine din Legea 260/2008: persoanele fizice și juridice trebuie să asigure toate construcțiile cu destinație de locuință, din mediul urban sau rural, aflate în proprietatea lor și înregistrate în evidențele fiscale. Câteva situații care ridică întrebări:
- Locuință în leasing: asigurarea o încheie locatorul, adică firma de leasing (art. 3 alin. 3);
- Apartament la bloc: se încheie câte un contract pentru fiecare locuință, iar prima se plătește pe fiecare locuință în parte;
- Mai multe locuințe: câte o poliță PAD pentru fiecare locuință deținută în proprietate;
- Locuință dobândită nouă: dacă ai devenit proprietar al unei locuințe neasigurate, trebuie să încheii PAD în 5 zile lucrătoare de la autentificarea titlului de proprietate (art. 10);
- Locuință nouă, încă neînregistrată la fisc: distribuitorii pot emite PAD înainte de înregistrare (document de informare PAID).
Pe scurt: dacă ești proprietar al unei locuințe, ai nevoie de PAD, indiferent de materialul din care e construită. Citește și ce este asigurarea PAD și de ce este obligatorie.
Tip A sau Tip B: cum se încadrează locuința
Legea împarte locuințele în două tipuri, în funcție de materialele construcției. Încadrarea stabilește suma asigurată și prima:
| Tip A | Tip B |
|---|
| Cum e construită | Structură din beton armat, metal sau lemn, ori pereți exteriori din piatră, cărămidă arsă sau alte materiale tratate termic sau chimic | Pereți exteriori din cărămidă nearsă sau alte materiale netratate termic sau chimic |
| Suma asigurată | 100.000 lei | 50.000 lei |
| Prima anuală | 130 lei | 50 lei |
Cifrele sunt cele din documentul de informare al PAID (versiunea valabilă din 1 martie 2026). Suma și prima sunt aceleași pentru toate locuințele din aceeași categorie, indiferent de suprafață sau de valoarea reală.
Ce nu acoperă PAD
PAD acoperă locuința, doar împotriva a trei riscuri: cutremur, alunecare de teren și inundație. Se acordă despăgubiri și pentru daunele directe produse ca urmare indirectă a acestor riscuri (de exemplu incendiul sau explozia produse de un cutremur) și pentru pagubele indirecte confirmate de autorități. În schimb, conform documentului de informare PAID, nu se despăgubesc:
- bunurile din locuință, de orice fel (mobilă, electrocasnice, haine), altele decât locuința propriu-zisă;
- anexele, dependințele și construcțiile care nu sunt legate structural de locuință: garaje, magazii, șoproane, pergole, împrejmuiri, piscine, saune;
- terenul care înconjoară locuința;
- daunele provocate de tasarea terenului de fundație sau de crăpăturile din teren produse de îngheț-dezgheț;
- daunele produse sau agravate de săpături, lucrări edilitare sau lucrări miniere;
- inundațiile produse la formarea lacurilor de acumulare sau prin schimbarea artificială a cursurilor de apă.
Există și locuințe care nu pot fi asigurate PAD: cele din zone cu interdicție de construire și cele din clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, până la finalizarea lucrărilor de consolidare. Pentru incendiu, furt, instalații sau bunuri, ai nevoie de asigurarea facultativă.
Cum se plătește despăgubirea PAD
Cererea de despăgubire se adresează asigurătorului care a emis polița PAD. Acesta constată și evaluează daunele, iar plata se face din fondul PAID. Legea spune că PAID plătește doar costurile de reparație sau înlocuire pentru prejudiciile cauzate de riscul asigurat, în limita sumei totale asigurate (art. 20). Despăgubirea se acordă pe principiul primului risc (art. 21): dacă locuința valorează mai mult decât plafonul, nu se reduce proporțional ceea ce primești, dar nici nu poți primi peste plafon.
Exemplu orientativ, cu cifre rotunde: o locuință de Tip A este avariată la un cutremur, iar reparațiile sunt estimate la 60.000 lei. Primești 60.000 lei, fiindcă suma e sub plafonul de 100.000 lei. Dacă reparațiile ar fi de 140.000 lei, PAD plătește maximum 100.000 lei, iar restul de 40.000 lei rămâne în sarcina ta. De aceea PAD singură este, de multe ori, insuficientă. Citește și ce riscuri acoperă PAD.
Când începe acoperirea și cât durează
- Contract nou: asigurarea începe din a cincea zi de la plata primei și încheierea contractului. Dacă o cumperi după un cutremur sau o inundație, nu te acoperă;
- Reînnoire: începe din ziua următoare plății, dar nu mai devreme de ora 0:00 a zilei următoare celei în care expiră polița veche. De aceea merită să reînnoiești înainte de expirare;
- Durata: 12 luni;
- Reziliere: PAD nu poate fi reziliată, nici dacă vinzi locuința. Polița rămâne valabilă pe toată perioada, iar noul proprietar are obligația să anunțe achiziția în 5 zile asigurătorul care a emis polița;
- Prima: se plătește integral și anticipat și nu se restituie dacă locuința își pierde destinația de locuință sau dispare din alte cauze decât cele asigurate.
Sursa: documentul de informare privind produsul PAD, publicat de PAID (versiunea 4, valabilă din 1 martie 2026). Vezi și cum cumperi PAD online.
Amenda și alte consecințe
Lipsa PAD este contravenție, sancționată cu amendă de la 100 la 500 lei, conform Legii 260/2008. În textul legii pe care l-am consultat, amenda o constată și o aplică primarii și persoanele împuternicite de aceștia. Cuantumul și autoritățile care pot aplica amenda pot fi modificate prin lege, deci verifică varianta în vigoare când te interesează concret.
Consecința mai gravă este alta: dacă nu ți-ai asigurat locuința, nu primești despăgubiri de la bugetul de stat sau de la cel local pentru pagubele produse locuinței de un dezastru natural (art. 22). Mai mult, la un dezastru natural fără PAD nu ai dreptul la despăgubirea din fondul PAID. Pentru mai multe detalii, citește amenzile pentru lipsa asigurării obligatorii.
Asigurarea facultativă: ce diferă între asigurători
Spre deosebire de PAD, polița facultativă nu e standardizată: fiecare asigurător își stabilește riscurile acoperite, excluderile și prețul. Documentele de informare ale unor asigurători arată cât de mari pot fi diferențele:
- NN include în asigurarea de bază, pentru clădire, riscuri precum incendiul, furtuna, grindina, cutremurul, inundațiile, alunecarea de teren, furtul, vandalismul și inundația de la vecini, iar conținutul (bunurile din locuință) se adaugă ca opțiune suplimentară. Nu asigură, printre altele, imobilele de Tip B, pe cele neînregistrate la organele fiscale, pe cele cu destinație diferită de locuință sau expertizate seismic în anumite clase de risc, sau construcțiile fără autorizație de construire, unde era necesară;
- Grawe (Domus) acoperă incendiul, trăsnetul și explozia, dar în documentul de informare exclude daunele produse de calamități naturale, fenomene atmosferice, inundații și avarii de la apa de conductă, și nu asigură clădirile cu suprafața peste 150 mp.
Mesajul practic: două polițe cu același nume pot proteja foarte diferit. Înainte de a compara prețuri, compară ce riscuri intră, ce nu intră, ce locuințe nu se asigură deloc și ce limite și franșize se aplică. Citește și ce acoperă o asigurare facultativă și ce influențează prețul ei.
Reguli care contează la facultativă
Codul civil stabilește câteva reguli generale pentru orice asigurare de bunuri, deci și pentru locuință:
- Asigurare sub valoare (art. 2.218): dacă suma asigurată e mai mică decât valoarea bunului și părțile nu au stabilit altfel, despăgubirea se reduce proporțional cu raportul dintre suma din contract și valoarea bunului. Exemplu orientativ: o clădire care valorează 100.000 de euro asigurată la 50.000 înseamnă, la o pagubă de 20.000 de euro, o despăgubire de aproximativ 10.000, înainte de franșiză;
- Cât poți primi (art. 2.217): despăgubirea se stabilește după starea bunului la momentul riscului și nu poate depăși valoarea bunului, paguba efectivă sau suma asigurată; părțile pot stabili o franșiză, adică partea pe care o suportă asiguratul;
- Mai multe asigurări (art. 2.219): trebuie să declari toate asigurările pentru același bun, iar despăgubirea nu poate depăși paguba reală;
- Informații la încheiere (art. 2.203): răspunzi în scris la întrebările asigurătorului și anunți schimbările esențiale;
- Întreținerea bunului (art. 2.216): trebuie să menții locuința în condiții corespunzătoare, iar la un eveniment să iei măsuri rezonabile pentru limitarea pagubelor;
- Dacă răspunde un terț (art. 2.210): după ce plătește, asigurătorul se poate îndrepta împotriva celui vinovat, de exemplu vecinul care ți-a provocat o inundație.
Un detaliu practic: unii asigurători emit polița facultativă doar dacă ai o poliță PAD valabilă care expiră după data emiterii (de exemplu NN, în documentul lor de informare). Citește și de ce ai nevoie de PAD și facultativă împreună.
Ce faci după un eveniment
- Anunți imediat autoritățile competente (pompieri, poliție, primărie), după caz, și ceri acte despre cauze și împrejurări;
- Anunți asigurătorul în termenul din poliță. La PAD documentul PAID cere anunțarea imediată, în scris, a PAID sau a distribuitorului care a emis polița, cu seria, numărul și data poliței, daunele și mărimea probabilă. La facultativă, termenul este cel din condițiile poliței tale și diferă între asigurători;
- Limitezi pagubele și păstrezi dovezile: fotografii, filmări, facturi, procese-verbale;
- Nu începe reparațiile definitive înainte de constatare, decât cu acordul asigurătorului;
- Dai documentele cerute și dovedești dreptul de proprietate asupra locuinței.
Mai multe detalii în ghidul pentru dosarul de daună la locuință și în articolul despre inundația de la vecini.
Vânzare, moștenire și credit ipotecar
- Vinzi locuința: PAD rămâne valabilă până la sfârșitul perioadei din contract și nu se reziliază; predai polița noului proprietar. Polița facultativă se tratează după condițiile asigurătorului, deci anunți brokerul înainte de predare;
- Moștenești o locuință: moștenitorii preiau obligația de a asigura locuința; citește ce acte sunt necesare pentru PAD;
- Ai credit ipotecar: locuința este garanție pentru bancă, iar banca poate cere o poliță facultativă cu cesionare în favoarea ei. PAD rămâne obligatorie oricum. Detalii în articolele despre asigurarea locuinței la credit ipotecar și cesionarea poliței către bancă.
