Ce riscuri acoperă PAD (cutremur, inundație, alunecări de teren) — și ce NU acoperă

Cele 3 riscuri acoperite de PAD

Polița PAD este construită în jurul a exact trei categorii de riscuri, toate legate de dezastre naturale majore. Este esențial să înțelegi exact ce presupune fiecare, pentru a nu avea așteptări greșite în cazul unei daune.

1. Cutremurul

Este riscul cel mai frecvent asociat cu PAD, dat fiind istoricul seismic al României (zona Vrancea, dar și alte zone cu risc moderat). PAD acoperă avariile structurale produse direct de mișcarea seismică: fisuri majore, prăbușiri parțiale sau totale ale elementelor de rezistență, afectarea fundației.

2. Inundația

PAD acoperă inundațiile provocate de fenomene naturale — revărsări de ape curgătoare, ploi torențiale, topirea bruscă a zăpezii — conform definițiilor din polița-tip standardizată. Este important de reținut: PAD nu acoperă inundațiile provocate de avarii ale instalațiilor sanitare proprii sau de vecini, subiect detaliat separat în Ce faci dacă vecinul te inundă.

3. Alunecările de teren

Deplasările sau prăbușirile de teren care afectează structura locuinței sunt acoperite, cu condiția ca fenomenul să fie de natură geologică/naturală, nu cauzat de lucrări de construcție neautorizate în vecinătate sau de lipsa de întreținere a terenului.

Ce NU acoperă PAD — lista excluderilor

Aici apare cea mai mare confuzie în rândul proprietarilor. PAD nu este o asigurare completă a locuinței, ci una strict limitată la cele 3 riscuri de mai sus. Printre riscurile complet excluse din PAD:

• Incendiul — indiferent de cauză (electric, uman, accidental)
• Furtul și tâlhăria — bunuri sau elemente ale locuinței sustrase
• Vandalismul — deteriorări intenționate produse de terți
• Avariile de instalații — spargeri de țevi, scurgeri, infiltrații de la vecini sau din propria instalație
• Furtuna, grindina, căderile de copaci — fenomene meteo care nu se încadrează în definiția legală de „inundație"
• Daunele produse bunurilor din interior — mobilier, electrocasnice, obiecte personale
• Răspunderea civilă față de vecini sau terți pentru daune produse din locuința ta

Toate aceste riscuri pot fi acoperite printr-o asigurare facultativă de locuință, complet separată de PAD. Detaliem exact ce acoperă acest tip de poliță în Ce acoperă o asigurare facultativă de locuință.

Cum se definesc tehnic riscurile în polița-tip PAD

Polița PAD este standardizată prin lege și folosește definiții tehnice stricte pentru fiecare risc, tocmai pentru a elimina ambiguitatea în evaluarea daunelor. De exemplu, „inundația" este definită ca acoperirea cu apă a unor terenuri sau zone care în mod normal nu sunt sub apă, provocată de revărsarea peste maluri a cursurilor de apă, de acumularea apelor provenite din topirea bruscă a zăpezilor sau din ploi torențiale, ori de ruperea unor baraje/diguri naturale. Această definiție exclude explicit infiltrațiile provocate de defecțiuni ale instalațiilor sanitare — un aspect esențial pe care mulți proprietari îl află abia la momentul unei daune respinse. „Alunecarea de teren" este definită similar, ca o deplasare naturală, bruscă sau lentă, a unei mase de pământ pe un versant, sub acțiunea gravitației, favorizată de condiții geologice sau climatice.

De ce a fost gândit PAD atât de limitat?

Scopul legiuitorului a fost crearea unui fond de solidaritate națională pentru dezastre naturale majore, cu impact potențial pe scară largă — nu înlocuirea asigurărilor de bunuri clasice. De aceea plafoanele sunt mici (100.000 lei/50.000 lei, vezi Cât costă PAD-ul în 2026) și riscurile strict limitate.

Ce se întâmplă dacă locuința e afectată de mai multe riscuri simultan

Uneori un singur eveniment natural poate declanșa mai multe tipuri de daune — de exemplu, un cutremur puternic poate provoca atât fisuri structurale, cât și, indirect, o alunecare de teren pe versantul din apropiere. În astfel de cazuri, evaluatorul stabilește ponderea fiecărui fenomen în producerea daunei totale, dar despăgubirea rămâne, oricum, limitată la plafonul unic al poliței (100.000 lei sau 50.000 lei), indiferent de câte riscuri asigurate au contribuit la avarie — plafonul nu se cumulează pe fiecare risc în parte.

Cum se stabilește dacă un eveniment este acoperit

La producerea unui eveniment, evaluarea se face pe baza rapoartelor oficiale ale autorităților abilitate (de exemplu ISU sau institute de specialitate, după caz), care confirmă natura și amploarea fenomenului. Această verificare este motivul pentru care documentarea corectă, cu acte oficiale, este esențială pentru un dosar de daună — detaliem procesul complet în Cum deschizi un dosar de daună la asigurarea de locuință.

Studiu de caz: aceeași daună, două rezultate diferite

Pentru a înțelege mai bine limitele PAD, iată un exemplu concret. O casă tip A din zona seismică Vrancea suferă avarii în urma unui cutremur de 6,2 grade: fisuri structurale majore la pereții portanți, evaluate la 75.000 lei, plus distrugerea acoperișului cauzată indirect de infiltrații ulterioare cutremurului. PAD va acoperi fisurile structurale, în limita plafonului de 100.000 lei, pe baza raportului de expertiză. Însă dacă aceeași casă ar fi fost afectată de un incendiu provocat de un scurtcircuit, PAD nu ar acoperi nimic — situația ar intra exclusiv sub incidența unei eventuale asigurări facultative. Acest contrast arată clar de ce cele două tipuri de poliță joacă roluri complet diferite.

Tabel: risc cu risc, PAD vs facultativă

↔ Glisează orizontal pentru a vedea toate coloanele

Vezi diferențele complete între cele două produse în PAD vs asigurare facultativă: care sunt diferențele.

Greșeli frecvente legate de riscurile acoperite

• Se crede că orice inundație e acoperită de PAD — de fapt doar inundațiile de natură pur naturală, nu cele provocate de avarii ale instalațiilor proprii sau ale vecinilor.
• Se ignoră necesitatea unei expertize independente — în caz de dezacord privind cauza sau amploarea daunei, proprietarul poate solicita o contraexpertiză.
• Se așteaptă despăgubire integrală — plafonul PAD (100.000 lei sau 50.000 lei, detaliat în Cât costă PAD-ul în 2026) este adesea sub valoarea reală a locuinței.
• Se amână emiterea poliței — riscurile PAD sunt imprevizibile prin natura lor; o locuință neasigurată în momentul unui cutremur rămâne fără despăgubire, indiferent cât de repede s-ar emite polița ulterior.

Întrebări frecvente despre riscurile PAD

Acoperă PAD daunele provocate de furtuni sau grindină?
Nu, aceste fenomene meteo nu se încadrează în definiția legală de inundație, cutremur sau alunecare de teren.

Ce se întâmplă dacă o alunecare de teren e cauzată de o lucrare de construcție ilegală din vecinătate?
Situația poate ieși din sfera de acoperire PAD, care vizează fenomene naturale, nu provocate de activități umane — răspunderea ar putea reveni celui care a efectuat lucrarea.

Dacă am și PAD și facultativă, cine plătește prima în caz de cutremur?
De regulă PAD acoperă prima parte, în limita plafonului legal, iar polița facultativă (dacă include riscul de cutremur) poate completa diferența — vezi PAD și facultativă împreună: de ce ai nevoie de ambele.

Recomandarea noastră

PAD este obligatorie și trebuie încheiată indiferent de alte decizii. Însă pentru o protecție reală, completă, a locuinței și a bunurilor din interior, recomandăm întotdeauna combinarea PAD cu o poliță facultativă — argumentăm pe larg în PAD și facultativă împreună: de ce ai nevoie de ambele.

Poți obține o ofertă completă, pentru ambele tipuri de poliță, prin calculatorul nostru online.