PAD și facultativă împreună: de ce ai nevoie de ambele

Cele două polițe, un singur scop: protecția locuinței

O întrebare frecventă a proprietarilor este: „Am deja PAD, mai am nevoie și de o asigurare facultativă?" Răspunsul, în marea majoritate a cazurilor, este da. Cele două polițe nu sunt alternative, ci se completează — fiecare acoperă o parte diferită a riscului la care este expusă o locuință. Pentru context complet despre cadrul legal al PAD, vezi Ce este asigurarea PAD și de ce este obligatorie prin lege.

Cum arată, practic, o strategie completă de protecție

O strategie sănătoasă de protecție a locuinței presupune trei niveluri, fiecare cu rolul lui: (1) PAD, ca bază legală obligatorie, oferind un minim de despăgubire pentru dezastre naturale majore; (2) o poliță facultativă de bază, care acoperă riscurile curente ale gospodăriei — incendiu, avarii de instalații, furt; (3) opțional, extinderi suplimentare pentru bunuri de valoare ridicată, răspundere civilă față de terți sau asistență tehnică non-stop. Împreună, aceste trei niveluri formează o plasă de siguranță financiară mult mai robustă decât oricare dintre ele luată separat.

Limitele PAD — de ce nu este suficientă singură

Este important de precizat de la bun început: nimic din acest articol nu sugerează renunțarea la PAD, care rămâne obligatorie prin lege și trebuie deținută necondiționat. Discuția se poartă strict despre ce se întâmplă în plus, dincolo de obligația legală, pentru o protecție financiară cu adevărat completă.

PAD acoperă strict 3 riscuri naturale (cutremur, inundație, alunecări de teren — detaliate în Ce riscuri acoperă PAD), cu plafoane fixe de 100.000 lei sau 50.000 lei, indiferent de valoarea reală a locuinței. Practic, dacă locuința ta valorează 100.000€ sau mai mult, iar un cutremur produce avarii majore, despăgubirea PAD acoperă doar o fracțiune din costul real de reconstrucție.

Mai mult, PAD nu acoperă deloc:

• Incendiul — unul dintre cele mai frecvente și costisitoare riscuri pentru o locuință
• Furtul și vandalismul
• Avariile de instalații (spargeri de țevi, scurgeri)
• Inundațiile provocate de vecini
• Bunurile din interior — mobilier, electrocasnice, obiecte personale

Ce aduce în plus asigurarea facultativă

O asigurare facultativă acoperă exact aceste zone lăsate goale de PAD, cu plafoane de despăgubire stabilite chiar de proprietar, în funcție de valoarea reală a locuinței și a bunurilor. Detaliem riscurile acoperite în Ce acoperă o asigurare facultativă de locuință.

Un exemplu concret

Să presupunem o locuință tip A (structură beton) cu o valoare de piață de 90.000€, afectată de un incendiu accidental care produce daune de 40.000€:

• Doar cu PAD: despăgubire zero, pentru că incendiul nu este un risc acoperit de PAD
• Cu PAD + facultativă: despăgubire de până la 40.000€ (sau suma asigurată aleasă), acoperind costul real al reparațiilor

Diferența este evidentă — fără facultativă, proprietarul ar suporta integral costul din buzunar propriu.

Ce spun statisticile despre riscurile casnice curente

Deși cutremurele majore rămân în atenția publică, statisticile asigurătorilor arată constant că cele mai frecvente daune la locuințe provin din surse curente — avarii de instalații sanitare, scurgeri, incendii minore provocate de defecțiuni electrice — evenimente care se produc anual, la scară largă, spre deosebire de un cutremur major, care are o probabilitate mai redusă într-un interval de un an. Această diferență de frecvență este motivul principal pentru care specialiștii recomandă cu insistență asigurarea facultativă, chiar dacă riscul „mare" (cutremurul) pare mai amenințător la prima vedere.

Costul combinației este mic față de riscul acoperit

PAD costă 130 lei/an (tip A) sau 50 lei/an (tip B) (vezi Cât costă PAD-ul în 2026), iar o facultativă de bază pentru un apartament poate porni de la câteva zeci de euro pe an (vezi Cât costă o asigurare facultativă). Comparativ cu riscul unei pierderi de zeci de mii de euro, costul anual combinat este neglijabil.

Ce se întâmplă dacă alegi doar una din cele două opțiuni facultative — economie sau bunuri

Unii proprietari, dorind să reducă prima, aleg o poliță facultativă restrânsă, care acoperă doar structura locuinței, fără bunurile din interior, sau invers. Această decizie poate lăsa expusă exact partea de risc cu cea mai mare probabilitate de a se materializa în viața de zi cu zi — de exemplu, un furt prin efracție afectează în primul rând bunurile, nu structura clădirii. Recomandăm o discuție cu un consultant pentru a înțelege exact ce combinație de acoperiri se potrivește profilului tău de risc, în loc să alegi automat varianta cea mai ieftină.

Recomandarea băncilor confirmă aceeași logică

Nu întâmplător, băncile care acordă credite ipotecare solicită de regulă atât PAD, cât și o poliță facultativă cesionată în favoarea lor — semn că din perspectivă financiară profesionistă, cele două polițe sunt considerate complementare, nu redundante. Detalii în Asigurare locuință cu credit ipotecar: ce cere banca.

Ce alegi în funcție de bugetul disponibil

Dacă bugetul este limitat, prioritatea absolută este oricum PAD, pentru că este obligatorie prin lege și costă doar 50-130 lei/an. Pentru facultativă, poți începe cu o acoperire de bază (incendiu, furt, avarii de instalații) și poți adăuga ulterior opțiuni suplimentare (asistență tehnică, răspundere civilă) pe măsură ce bugetul permite — important este să nu amâni la infinit decizia, pentru că riscul rămâne prezent în fiecare zi în care locuința este neacoperită.

Cum obții ambele polițe printr-un singur proces

Prin Quartz Asig-Broker, poți solicita simultan oferte pentru PAD și facultativă, adaptate profilului locuinței tale. Pornește din calculatorul nostru online sau sună la 0721 183 183.

Tabel rezumat: rolul fiecărei polițe

↔ Glisează orizontal pentru a vedea toate coloanele

Vezi diferențele complete, punct cu punct, în PAD vs asigurare facultativă: care sunt diferențele.

Greșeli frecvente ale proprietarilor care au doar PAD

• Cred că sunt „asigurați complet" — o presupunere periculoasă, întrucât cele mai frecvente daune casnice (incendiu, avarii de instalații, furt) nu sunt acoperite deloc de PAD.
• Amână decizia de a adăuga facultativa „pentru mai târziu" — riscul e prezent zilnic, nu doar în viitor; un incendiu sau o spargere de țeavă poate avea loc oricând.
• Nu recalculează suma asigurată la facultativă în timp — valoarea locuinței și a bunurilor crește, iar suma asigurată ar trebui actualizată periodic pentru a evita subasigurarea.
• Confundă cesiunea către bancă cu o poliță completă pentru interesele proprii — dacă suma asigurată este stabilită strict la nivelul creditului rămas, s-ar putea ca diferența față de valoarea reală a locuinței să rămână neacoperită; citește și Cesionare poliță către bancă: ce înseamnă și cum funcționează.

Întrebări frecvente

Pot avea doar facultativă, fără PAD?
Nu din punct de vedere legal — PAD este obligatorie indiferent de existența unei polițe facultative, chiar dacă aceasta din urmă ar acoperi teoretic aceleași riscuri naturale.

Trebuie să cumpăr ambele polițe de la același asigurător?
Nu, poți alege asigurători diferiți pentru fiecare, deși gestionarea printr-un singur broker simplifică administrarea și reînnoirile anuale.

Ce se întâmplă dacă am doar facultativă pentru bunuri, fără riscul de cutremur inclus?
PAD acoperă oricum cutremurul până la plafonul legal; facultativa poate fi extinsă opțional pentru a completa diferența peste plafon, dacă dorești protecție suplimentară.